Mulți dintre noi ne amintim acele momente dinaintea rușinoasei „reorganizări” din 2011. Parcă nu ne venea să credem că era vorba despre noi, că ni se poate întâmpla nouă.
Și a urmat un test cu 30 de întrebări ( depre ca cărui corectitudine și răspunsuri a vorbit presa ani de zile), în urma căruia unii colegi au fost disponibilizați. Unii dintre ei au fost puși în fața altui test pentru a-și găsi un loc la alt sector. A fost greu pentru ei, deși era vorba despre un sector în același județ. Dar tot au fost mai bine decât colegii care nu au prins loc și au rămas pe dinafară.
Acum, deși ni se flutură în fața ochilor necesarul de 70% din personal, culmea este că nimeni din IGPF nu-și amintește în care angajament față de UE este stipulat. Nu este întâmplător faptul că se cer multe rezultate. Lipsa acestora va justifica dizolvarea structurilor existente. Pentru că așa este practica IGPF: comparativ cu aceeași lună a anului trecut – și toate trebuie să fie în creștere. Ca o similitudine – dacă spitalele sunt goale nu înseamnă că populația e sănătoasă, înseamnă că medicii nu își fac treaba.
De data asta riscurile sunt mult mai mari. Noul loc de muncă oferit de IGPF poate fi în alt județ, în altă zonă a țării. Putem spune că nu ne va afecta pe noi dar o reorganizare (că acesta este cuvântul cel mai vehiculat) îi va afecta pe toți