REGISTRUL BANILOR, INTERDICȚIA VALUTEI ȘI PĂRĂSIREA LOCALITĂȚII – RĂSPUNSUL IGPF A RIDICAT NOI ÎNTREBĂRI

IGPF și-a asumat oficial existența unor reguli privind informarea la părăsirea localității, registrul banilor personali și interdicția valutei. SNPF cere acum baza legală exactă, scopul, proporționalitatea și consecințele nerespectării lor.

Prin adresa SNPF nr. 2479/15.09.2026 am cerut IGPF explicații asupra unor reguli care îi privesc direct pe polițiștii de frontieră în viața de zi cu zi: părăsirea localității în timpul liber, registrul banilor personali, interdicția deținerii valutei și pauza efectivă a personalului operativ.

Părăsirea localității

IGPF spune că polițistul poate circula în țară sau în străinătate în timpul liber, după o informare prealabilă, și susține că procedura nu reprezintă o aprobare a deplasării.

În același timp, răspunsul vorbește despre înscrierea perioadei, localității și mijlocului de transport într-un registru și despre avizarea de către șeful nemijlocit.

De aici întrebarea noastră: dacă este numai informare, ce înseamnă juridic «avizarea»? Poate șeful refuza? Ce se întâmplă dacă polițistul nu se înscrie? Există abatere disciplinară? Cât timp se păstrează informațiile și cine are acces la ele?

Banii personali

IGPF confirmă existența unui registru în care anumite categorii de polițiști își declară sumele în lei pe care le au asupra lor la intrarea în serviciu. Instituția spune că nu există o limită a sumei în lei și justifică măsura prin prevenirea faptelor de corupție.

SNPF nu contestă obiectivul anticorupție. Întrebarea noastră este care este norma care transformă obligațiile generale de integritate ale polițistului într-o obligație concretă de inventariere a banilor săi personali.

Valuta

IGPF confirmă că, prin Dispoziția nr. 7820/19.05.2020, anumitor polițiști le este interzis să dețină valută pe timpul serviciului.

Aici apare o diferență pe care instituția trebuie să o explice: pentru lei este considerată suficientă declararea, în timp ce pentru valută se aplică interdicția. De ce? Ce analiză de risc justifică această diferență? De ce valuta nu poate fi declarată în același mod? A fost analizată o măsură mai puțin restrictivă?

Am ridicat și problema misiunilor desfășurate pe teritoriul statelor vecine. Dacă polițistul se află în serviciu într-un alt stat, poate avea moneda acelui stat asupra sa? Dacă există excepții, unde sunt prevăzute? Dacă nu există, cum este gestionată o situație neprevăzută în care plata electronică nu poate fi folosită?

Pauza de masă și pauza efectivă

IGPF a prezentat cadrul general privind programul și pauzele. Pentru SNPF problema rămâne practică: poate fi numită «pauză» perioada în care polițistul rămâne în dispozitiv, cu stația deschisă, disponibil imediat și fără posibilitatea reală de a fi înlocuit?

Nu ne interesează numai dacă dreptul există pe hârtie. Ne interesează dacă polițistul îl poate folosi efectiv.

Ce urmează

Prin adresa SNPF nr. 2510/16.10.2026 am cerut actele, nu doar explicații: Dispoziția nr. 7820/2020, fundamentarea ei, evaluarea de risc, avizul juridic, actul privind părăsirea localității și explicația exactă a consecințelor nerespectării acestor reguli.

Am cerut IGPF să spună clar, pentru fiecare măsură: o menține, o modifică sau o revocă?

Concluzia SNPF

Când este vorba despre drepturile și obligațiile polițistului, nu este suficient «așa s-a stabilit». Polițistul trebuie să știe exact ce obligație are, cine a stabilit-o, în baza cărei legi, ce se întâmplă dacă nu o respectă și de ce măsura este necesară.

Dacă regulile sunt legale și justificate, instituția trebuie să le poată demonstra. Dacă nu sunt, trebuie corectate.

 

Documente de referință: Adresa SNPF nr. 2479/15.09.2026; răspunsul IGPF C.R. nr. 13715/14.10.2026; adresa SNPF nr. 2510/16.10.2026.