De Ziua Națională a României, în loc să sărbătorească, trei colegi au ales să-și ia viața. Acesta este nivelul la care ne aduce uneori și sistemul din care facem parte. Aparent, cauzele suicidului sunt marginalizarea pe un fond de probleme în lanț.
Cum dezamăgirea în rândul colegilor crește, odată cu cea a populației, unii aleg să apeleze la acest gest necugetat, lăsând în urmă multă durere și suferință în rândul celor dragi.
Acum o săptămână, pe 24.11.2024, un polițist de frontieră de la Giurgiu, un tânăr de doar 22 de ani, a ales aceeași soluție dramatică. Mama acestuia declara că fiul ei a recurs la un asemenea gest datorită presiunii pe care o avea la serviciu și a unui conflict cu unul dintre șefi.
Ce face instituția, ineficient din punctul nostru de vedere, pentru a preveni astfel de cazuri? Absolut nimic concret, unora le trimite o coală A4 cu platitudini psihologice fără fundament, practic, încearcă să își asigure spatele prin hârtii, neînțelegând că o testare psihologică nu schimbă un astfel de gest.
Cum se poate ca o persoană care înainte de a intra și a începe cursurile într-o școală de pregătire a personalului M.A.I. este testată psihologic de două ori și este declarată apt, iar la finalul școlii, când este testată din nou, este declarantă inaptă din punct de vedere psihologic?
Factorul uman a ajuns să fie din nou marginalizat, deja suntem foarte puțini, se pune accent doar pe o paradă de tehnică, iar tehnica cedează, mai ales când nu este și întreținută corespunzător și trebuie înlocuită de către oameni, care la rândul lor sunt insuficienți, iar cerințele sunt foarte mari. Din aceste motive se pune prea multă presiune pe oameni, care inevitabil greșesc, fiind apoi pedepsiți prea dur.
Solicităm Inspectorului General, noului avansat la rang de Chestor Principal de Poliție, să ne comunice la câte solicitări a dat curs, din teritoriu, în favoarea agenților de poliție și ce măsuri a întreprins, câte sancțiuni date au fost anulate, sau modificate și câte măsuri s-au luat împotriva managementului defectuos.
Am mai ridicat această problemă, iar răspunsul a fost „Zero”. Avem sancțiuni date agenților cu copy paste, unde apar alte nume în notele de fundamentare și chiar și așa, măsurile luate în teritoriu rămân neschimbate, calea de atac fiind anevoioasă și de lungă durată.
Până și instanțele mai greșesc, dar se pare că nu și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră. Aici nimeni nu greșește niciodată. Alți factori pot fi lipsa de comunicare cu eșaloanele superioare și politica pumnului în gură, care adună multe frustrări. Mai apare și un eveniment personal, iar la un moment dat, când se adună mai multe, se termină în gesturi disperate.
Dacă vă simțiți dezamăgiți reacționați, nu vă închideți în voi, vorbiți cu cei din jur, ridicați problemele mai sus, apelați la sindicaliștii din teritoriu, dacă vă refuză, apelați mai sus, nu lăsați lucrurile nerezolvate. Asta duce la depresie și izolare, locul perfect pentru luarea unor decizii greșite.
Sindicatul nostru este alături de toți membrii săi și suntem întotdeauna deschiși la dialog și la rezolvarea problemelor tuturor membrilor. Haideți să aducem o schimbare în jurul nostru prin reacții ferme și corecte, susțineți-vă colegii, chiar și cu o vorbă bună, abia atunci ne va fi mai bine, când vom fi uniți!
La mulți ani, Românie unită!