MĂGARUL CURENTAT ÎNTR-O URECHE

Eheheheeee…să-i dăm bătaie cu personajele noastre de prin Pădurea de la Frontieră!
Ziceam noi data trecută de o viețuitoare pripășită temporar prin Casa de Sticlă de la Capitală, ceva ce se numea ȚAP…din păcate nu am nimerit-o prea bine căci după ce am mai dat o raita prin văzduhul rarefiat al șefimii, i-am dibuit timbrul vocii specifice și cuvintele însăilate alandala și ne-am dat seama ca de fapt e un MĂGAR🐐.
Deci să vorbim despre MĂGARUL CURENTAT ÎNTR-O URECHE.
De ce îi zice așa?
Dihania vine din trecut, școlit pe vremea când puterea răgetelor în Pădurea Verde grăniceresc🌲🌳🌴 te situa cât mai sus dacă zgârâiai urechile🙉 și speriai animăluțele din jur, chit că nu aveai minte deloc.
Anii au trecut și îmbătrânind în rele, clămpănitul continuu și ilogic de măgar i s-a perfecționat, ajungând la cote de neegalat în a ține în loc și fără treabă o mulțime de subordonați de pădure, plictisindu-i de moarte cu inepțiile sale, de ziceai că e cu totul într-o ureche🎭. Unde mai pui că are și copita tare, la fel ca și fruntea, ce îi cam trosnește 🥊 pe cei ce ies din front (cum îi mai place lui armata🦆 ) .
Având el drag de pădurea de la sud-vest, în patima lui prost gândită să nu lase să treacă animăluțele rănite sau fugărite de spaimă de pe meleagurile lor, prin pielea-i groasă și bătrână nu-i poate pătrunde niciun strop de milă nici chiar față de femele și pui refugiați.
Și uite așa, prieten cu niște vulpoi tâlhari 🦊 ce duc dintr-o parte a alta a pădurii paie dăunătoare, făcând afaceri cu leacuri tămăduitoare 💉💊 printr-un lanț de dughene și impunându-se prin meșteșugul de a amenința cu tăiatul 🪓capului și băutul 🍷sângelui, MĂGARUL sau cum i s-ar spune de prin zona de baștină ”MAGARIUL”, s-a trezit că din cer ☄️i-au pătat umerii de la picioarele din față, două baligi mari ce seamănă cu formele ✨ce se vad noaptea sus pe lângă lună🌛.
Urcat la Casa de sticlă (pentru el merge și ”urcat jos”), cu apucăturile sale de zici că e curentat 💥 la prize de 380, a reușit să se facă de râs pentru că, fiind scos din mediul sălbatic unde și-a petrecut toată viață, a dat cu balele în ovăz atunci când i s-a cerut să bâiguie niște cuvinte despre transhumanța transfrontalieră.
Și ca jalea să fie completă, tocmai ce a primit vestea că Rinocerul adjunct 🦏 de la Garda Leului🦁 cel Mare și Balan, a ieșit la pensie la grădina zoologică și nu mai are cine să îl proptească așa cum a fost obișnuit toată viața.
Morala?
Oricât de tare ai ras în pădure și oricât de crăcănat te-ai dat cu greutațile dintre picioarele din spate, mai devreme sau mai târziu vei plati cu vârf și îndesat pentru toate măgăriile pe care le-ai facut, pentru toate spaimele și lacrimile celor ce nu puteau să cuvânte împotrivă-ți.
Data viitoare, ne pregătim iar de vânătoare…😜

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Sari la bara de unelte