Liberul acces la informații de interes public

 

Întrucât I.T.P.F. Iași dă o nuanță abuzivă modului în care ne clasifică răspunsurile trimise la adrese, răspunsurie fiind concepute ca  “nedestinate publicității” .

 

Încercăm, prin  acest material, să arătăm caraterul grosolan prin care I.T.P.F. Iași încalcă cu bună știință legile  și  Legea fundamentală a României, acesta fiind și unul din  motivele pentru  care S.N.P.F. va protesta pe data de 19.01.2018.

 Legea fundamentală a României consfinţeşte, prin enunţul prevăzut la art. 31 alin. (1), principiul potrivit căruia dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit.

 În scopul eliminării oricărui dubiu referitor la posibilitatea ascunderii unor abuzuri ale organelor de stat prin clasificarea unor informaţii, Legea nr. 544/2001 prevede fără echivoc, la art. 13, faptul că nu pot fi incluse în categoria informaţiilor clasificate şi că, prin urmare, sunt informaţii de interes public, toate informaţiile care favorizează sau ascund încălcarea legii de către o autoritate sau o instituţie publică.

Ajungând la domeniul statisticii oficiale, potrivit art. 19 din Ordonanţa Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea acestei activităţi, datele şi informaţiile statistice reprezintă un bun naţional, accesibil Parlamentului, Preşedintelui României, Guvernului, instituţiilor administraţiei publice centrale şi locale, partidelor politice, sindicatelor, organizaţiilor patronale, organizaţiilor neguvernamentale, mijloacelor de informare în masă etc., cu respectarea principiului confidenţialităţii datelor.

Deciziile autorităţilor de a refuza accesul la documente oficiale pot fi atacate la tribunalele administrative generale şi, în ultimă instanţă, la Curtea Supremă Administrativă

Reglementările de bază privind liberul acces la informaţiile de interes public sunt cuprinse în legile naţionale care preiau documente internaţionale. De exemplu în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (art. 19) se prevede că Orice persoană are dreptul la libertatea opiniei şi a expresiei; acest drept include libertatea de a susţine opinii fără nicio interferenţă şi de a căuta, a primi şi a răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace, indiferent de frontiere. Similar Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului (art. 10) precum şi Constituţia României (art. 31) garantează că Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit. Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de personal. În aplicarea acestor texte au fost adoptate Legea nr. 544 din 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public şi respectiv Hotărârea nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes.

Scopul adoptării Legii nr. 544/2001 îl constituie asigurarea accesului liber şi neîngrădit al oricărei persoane la orice informaţii de interes public. Orice persoană are dreptul să solicite şi să obţină de la autorităţile şi instituţiile publice, în condiţiile legii, informaţii de interes public (art. 6 alin. 1 din Legea 544/2004 ). În virtutea acestui drept, autorităţile şi instituţiile publice sunt obligate să asigure persoanelor, la cererea acestora, informaţiile de interes public solicitate în scris sau verbal. Informaţia de interes public se referă la orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei.

Asigurarea de către autorităţile şi instituţiile publice a accesului la informaţiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru relaţii publice sau al persoanei desemnate în acest scop. Atunci când o persoană se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute în Legea nr. 544/2001, poate face plângere la secţia de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii ori al instituţiei publice. Tribunalul, atunci când găseşte întemeiată cererea formulată împotriva autorităţii sau instituţiei publice obligă autoritatea sau instituţia publică să furnizeze informaţiile de interes public solicitate şi, dacă sunt cerute şi probate, să plătească despăgubiri morale

Anumite informaţii sunt însă exceptate de la comunicare. Accesul la informaţiile de interes public constituie principiul, astfel încât decizia de refuz al comunicării este întemeiată doar dacă se bazează pe una dintre excepţiile prevăzute în art. 12 din legea nr. 544/2001. Excepţiile sunt de strictă interpretare şi aplicare pentru  a nu lipsi de substanţă dreptul consacrat de lege ca exemplu: (Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, decizia civilă nr.1014/2009)

Astfel, analiza necesară soluţionării unei cereri de acces la documente trebuie să aibă un caracter concret. Simplul fapt că un document priveşte un interes protejat de o excepţie nu poate fi suficient pentru a justifica aplicarea acesteia din urmă. Riscul de a se aduce atingere unui interes protejat trebuie să fie previzibil în mod rezonabil şi nu pur teoretic. Analiza pe care trebuie să o facă o instituţie publică sau o autoritate publică pentru a aplica o excepţie trebuie efectuată în mod concret .

Kuijer/Consiliul,T-188/98,Rec.,p.II-1959,pct.38,

http://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?docid=60314&doclang=en

Se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor, următoarele informaţii:

Informaţiile din domeniul apărării naţionale, siguranţei şi ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informaţiilor clasificate, potrivit legii. Informaţiile clasificate sunt informaţiile, datele, documentele de interes pentru securitatea naţională, care, datorită nivelurilor de importanţă şi consecinţelor care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării neautorizate, trebuie să fie protejate. (Art. 15 din Legea Nr. 182 din 12 aprilie 2002 privind protecţia informaţiilor clasificate publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 248 din 12 aprilie 2002)

Orice persoană fizică sau juridică română poate face contestaţie la autorităţile care au clasificat informaţia respectivă, împotriva clasificării informaţiilor, duratei pentru care acestea au fost clasificate, precum şi împotriva modului în care s-a atribuit un nivel sau altul de secretizare. Contestaţia se soluţionează în condiţiile legii contenciosului administrativ (Art. 20 din Legea Nr. 182 din 12 aprilie 2002 privind protecţia informaţiilor clasificate publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 248 din 12 aprilie 2002)

Este interzisă clasificarea ca secrete de serviciu a informaţiilor care, prin natura sau conţinutul lor, sunt destinate să asigure informarea cetăţenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucţionarea justiţiei. De asemenea se interzice clasificarea ca secrete de stat a informaţiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informaţiile de interes public, restrângerii ilegale a exerciţiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime. (Art. 24 alin. 5 din Legea Nr. 182 din 12 aprilie 2002 privind protecţia informaţiilor clasificate publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 248 din 12 aprilie 2002)

Informaţiile care favorizează sau ascund încălcarea legii de către o autoritate sau o instituţie publică nu pot fi incluse în categoria informaţiilor clasificate şi constituie informaţii de interes public.

În categoria informaţiilor secrete de stat sunt cuprinse informaţiile care reprezintă sau care se referă la:          sistemul de apărare a ţării şi elementele de bază ale acestuia, operaţiile militare, tehnologiile de fabricaţie, caracteristicile armamentului şi tehnicii de luptă utilizate exclusiv în cadrul elementelor sistemului naţional de apărare; planurile, precum şi dispozitivele militare, efectivele şi misiunile forţelor angajate; cifrul de stat şi alte elemente criptologice stabilite de autorităţile publice competente, precum şi activităţile în legătură cu realizarea şi folosirea acestora; organizarea sistemelor de protecţie şi apărare a obiectivelor, sectoarelor şi la reţelele de calculatoare speciale şi militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora; datele, schemele şi programele referitoare la sistemele de comunicaţii şi la reţelele de calculatoare speciale şi militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora; activitatea de informaţii desfăşurată de autorităţile publice stabilite prin lege pentru apărarea ţării şi siguranţa naţională; mijloacele, metodele, tehnica şi echipamentul de lucru, precum şi sursele de informaţii specifice, folosite de autorităţile publice care desfăşoară activitate de informaţii; hărţile, planurile topografice, termogramele şi înregistrările aeriene efectuate la scări de zbor mai mari de 1:20.000, pe care sunt reprezentate elementele de conţinut sau obiective clasificate secrete de stat; studiile, prospecţiunile geologice şi determinările gravimetrice cu densitate mai mare de un punct pe kilometru pătrat, prin care se evaluează rezervele naţionale de metale şi minereuri rare, preţioase, disperse şi radioactive, precum şi datele şi informaţiile referitoare la rezervele materiale, care sunt în competenţa Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat; sistemele şi planurile de alimentare cu energie electrică, energie termică, apă şi alţi agenţi necesari funcţionării obiectivelor clasificate secrete de stat; activităţile ştiinţifice, tehnologice sau economice şi investiţiile care au legătură cu siguranţa naţională ori cu apărarea naţională sau prezintă importanţă deosebită pentru interesele economice şi tehnico-ştiinţifice ale României; cercetările ştiinţifice în domeniul tehnologiilor nucleare, în afara celor fundamentale, precum şi programele pentru protecţia şi securitatea materialelor şi a instalaţiilor nucleare; emiterea, imprimarea bancnotelor şi baterea monedelor metalice, machetele emisiunilor monetare ale Băncii Naţionale a României şi elementele de siguranţă ale însemnelor monetare pentru depistarea falsurilor, nedestinate publicităţii, precum şi imprimarea şi tipărirea hârtiilor de valoare de natura titlurilor de stat, a bonurilor de tezaur şi a obligaţiunilor de stat; relaţiile şi activităţile externe ale statului român, care, potrivit legii, nu sunt destinate publicităţii, precum şi informaţiile altor state sau organizaţii internaţionale, faţă de care, prin tratate ori înţelegeri internaţionale, statul român şi-a asumat obligaţia de protecţie.

b) informaţiile privind deliberările autorităţilor, precum şi cele care privesc interesele economice şi politice ale României, dacă fac parte din categoria informaţiilor clasificate, potrivit legii;

c) informaţiile privind activităţile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum şi principiului concurenţei loiale, potrivit legii (Combaterea concurenţei neloiale este reglementată prin Legea nr. 11/1991, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 24 din 30 ianuarie 1991, modificată prin Legea nr. 298/2001, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 313 din 12 iunie 2001)

d) informaţiile cu privire la datele personale, potrivit legii. Informaţiile cu privire la datele personale care se referă la capacitatea unui cetăţean de a exercita o funcţie publică sunt informaţii publice conform art. 14 alin. 1 din Legea nr.544/2001). Informaţiile cu privire la datele personale ale cetăţeanului pot deveni informaţii de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcţii publice. Totodată în sensul art. 12 din Legea nr. 544/2001, nu trebuie avute în vedere şi datele ce îl privesc personal pe solicitant, acesta fiind în măsură să le facă sau nu publice, după comunicare cu atât mai mult cu cât îi sunt necesare pentru a justifica şi dovedi un drept recunoscut de exemplu, prin legea pensiilor. Pentru a nu încălca legislaţia vizând protecţia datelor cu caracter personal a altor persoane şi, respectiv, a evita aducerea la cunoştinţa intimatului a altor date ce nu îl vizează, recurenta are posibilitatea tehnică să procedeze la creionarea acestor informaţii cu marker, fie la o nouă tehnoredactare, respectiv să emită un act care să cuprindă date din statele de plată numai cu privire la perioada şi persoana solicitantă (Curtea de Apel Cluj, decizia civilă nr. 990/2010)

Împrejurarea că informaţiile solicitate conţin date cu caracter personal nu înlătură obligaţia de comunicare a acestora, doar o circumstanţiază, informaţiile trebuind a parveni persoanei solicitante cu aceste date protejate. (Curtea de Apel Alba Iulia, decizia nr. 633/CA/2009)

Informaţiile publice de interes personal nu pot fi transferate între autorităţile publice decât în temeiul unei obligaţii legale ori cu acordul prealabil în scris al persoanei care are acces la acele informaţii. De exemplu, identitatea şi adresele persoanelor din cadrul primăriei şi din afara acesteia care au iniţiat lucrarea şi au participat la executarea ei privesc date cu caracter personal care nu pot face obiectul Legii 544/2001, exceptarea lor realizându-se prin art. 12 alin. 1 lit. d din acest act normative.( Curtea de Apel Alba Iulia, decizia nr. 1981/CA/2010)

Registrul declaraţiilor de avere şi registrul declaraţiilor de interese au caracter public. Tot act public este şi actul de numire al persoanei desemnate în baza art. 9 alin. 1 din Legea nr. 144/2007. Informaţiile cu privire la datele personale ale cetăţeanului, respectiv cele care privesc o persoană fizică identificată sau identificabilă pot deveni informaţii de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcţii publice. Prelucrarea codului numeric personal sau a altor date cu caracter personal având o funcţie de identificare de aplicabilitate generală poate fi efectuată numai dacă prelucrarea – în conţinutul acestei noţiuni intrând şi dezvăluirea către terţi prin transmitere, diseminare sau în orice alt mod a acestor date cu caracter personal – este prevăzută în mod expres de o dispoziţie legală. Transmiterea către terţi a unor copii de pe registrul declaraţiilor de avere sau de pe registrul declaraţiilor de interese se prelucrează, în sensul Legii nr. 677/2001, date cu caracter personal ale persoanei care ocupă o funcţie publică în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, respectiv cele privind tipul cărţii de identitate, seria şi numărul acesteia (date care se regăsesc într-una dintre coloanele respectivelor registre, conform modelului acestora, aprobat prin HG nr. 175/2008), această operaţiune poate fi efectuată – chiar şi în raport cu dispoziţiile Legii nr. 677/2001 – întrucât este prevăzută în mod expres de o dispoziţie legală, adică de prevederile sus-citate ale Legii nr. 144/2007. (Curtea de Apel Bucureşti, Secţia de contencios administrativ şi fiscal, decizia nr. 2026/2010)

e) informaţiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidenţiale ori se pun în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfăşurare;

f) informaţiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces. Analiza acestui text relevă faptul că excepţia vizează în primul rând informaţii privind procedurile judiciare. Aşadar autoritatea publică trebuie să se afle în primul rând în posesia acestor informaţii, adică să fie parte în litigiu sau să aibă calitatea de autoritate judiciară. Dacă niciuna din aceste ipoteze nu este întrunită, recurenta fiind autoritate publică locală care nu este parte în litigiu, faptul că informaţiile solicitate de reclamant ar putea fi folosite într-un proces civil nu le conferă acestora calitatea de informaţii privind procedurile judiciare. În al doilea rând este necesar ca o astfel de informaţie să fie de natură a aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces. Aici se regăsesc informaţiile care nu sunt publice (cum sunt de exemplu cele din faza de urmărire penală) ori cele care ar putea leza un drept fundamental sau un interes legitim. Aspectele legate de respectarea regulilor de desfăşurare a licitaţiilor privind bunuri de interes public nu pot avea niciodată acest caracter, ele fiind esenţialmente publice. Raţionamentul conform căruia nu pot fi comunicate informaţii legate de aceste aspecte pentru că există un litigiu pe rol cu privire la corectitudinea licitaţiilor este eronat întrucât în această manieră nu se protejează un interes legitim (recunoscut şi protejat de lege), atâta timp cât scopul procedurii jurisdicţionale este tocmai relevarea adevărului judiciar.( Curtea de Apel Alba Iulia, decizia nr. 339/CA/2010)

g) informaţiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecţie a tinerilor.

Orice persoană fizică sau juridică română poate face contestaţie la autorităţile care au clasificat informaţia respectivă, împotriva clasificării informaţiilor, duratei pentru care acestea au fost clasificate, precum şi împotriva modului în care s-a atribuit un nivel sau altul de secretizare. Contestaţia se soluţionează în condiţiile legii contenciosului administrative.( Art. 20 din Legea Nr. 182 din 12 aprilie 2002 privind protecţia informaţiilor clasificate publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 248 din 12 aprilie 2002)

Este interzisă clasificarea ca secrete de serviciu a informaţiilor care, prin natura sau conţinutul lor, sunt destinate să asigure informarea cetăţenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucţionarea justiţiei.( Art. 33 din Legea Nr. 182 din 12 aprilie 2002 privind protecţia informaţiilor clasificate publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 248 din 12 aprilie 2002). De asemenea se interzice clasificarea ca secrete de stat a informaţiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informaţiile de interes public, restrângerii ilegale a exerciţiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime.( Art. 24 alin 5 din Legea Nr. 182 din 12 aprilie 2002 privind protecţia informaţiilor clasificate publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 248 din 12 aprilie 2002).

Informaţiile care favorizează sau ascund încălcarea legii de către o autoritate sau o instituţie publică nu pot fi incluse în categoria informaţiilor clasificate şi constituie informaţii de interes public.

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Sari la bara de unelte